Stâlpii de bază ai Religiei Islamice

La temelia vieţii unui musulman stau stâlpii Islamului. Sunt cinci stâlpi ai Islamului, după cum urmează:

  1. Mărturisirea de credinţă (Sheheda)
  2. Rugăciunea (As-Salat)
  3. Caritatea obligatorie (Az-Zakat)
  4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)
  5. Pelerinajul la Mecca (Hajj)

1. Mărturisirea de credinţă (Sheheda)

Aceasta cuprinde mărturisirea că:

"Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul Său.”

Această mărturisire de credinţă este cheia prin care o persoană devine musulmană. Semnificaţia primei părţi a mărturisirii de credinţă – Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah – semnifică:

  1. Allah este Creatorul a tot ceea ce există.
  2. Allah este Stăpânul a tot ceea ce există şi Atoateştiutorul tuturor lucrurilor.
  3. Allah este Singurul demn de adorare.
Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah, iar Mohammed este Mesagerul Său.
Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah, iar Mohammed este Mesagerul Său.

Semnificaţia celei de a doua părţi a mărturisirii de credinţă – «Mohammed este Mesagerul Său» – conţine următoarele semnificaţii:

  1. A îl urma pe Mesager (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în tot ceea ce a cerut.
  2. A crede tot ceea ce el a spus.
  3. A te abţine de la ceea ce el a interzis şi de la toate cele despre care ne-a avertizat în prealabil.
  4. A nu îl adora pe Allah Preaînaltul decât în modalitatea care a fost instituită prin Mesagerul său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

2. Rugăciunea (As-Salat)

Musulmanii Rugăciunea în Moscheea
Un grup mare de oameni prosternându-se în faţa lui Allah Preaînaltul, într-o singură direcţie, care demonstrează smerenia şi supunerea în faţa lui Allah Preaînaltul

Rugăciunea este modalitatea prin care robul lui Allah păstrează legătura dintre el/ea şi Domnul său/ei. Prin ea, persoana comunică în mod particular cu Domnul ei, căutând Iertarea Sa, la fel ca şi Ajutorul şi Ghidarea Sa.

Sunt cinci Rugăciuni care trebuie efectuate zilnic. Bărbaţii trebuie să le efectueze în masjid (moschee), cu excepţia cazului în care au motive valide pentru a nu face acest lucru. Astfel, musulmanii ajung să se cunoască unii pe alţii, iar lanţurile iubirii şi ale unităţii care îi leagă între ei sunt clădite, menţinute şi solidificate. Ei ajung să cunoască situaţia fraţilor lor musulmani zi de zi. Dacă cineva nu este prezent la Rugăciunea zilnică şi se bănuieşte că este bolnav, ceilalţi musulmani merg să îl viziteze, iar dacă simt că actele lui de adorare slăbesc, îl sfătuiesc asupra acestui lucru.

Toate diferenţele sociale, de clasă, rasă şi de naţiune dispar în acest mod. Musulmanii se adună în rânduri, stând unii lângă alţii, toţi îndreptându-şi feţele spre acelaşi loc (Mecca), toţi în acelaşi timp. Toate se realizează în mod egal în ceea ce priveşte supunerea lor faţă de Allah Preaînaltul, atunci când stau în picioare în faţa Lui, Unicul.

3. Dania obligatorie (Az-Zakat)

Zakat înseamnă o creștere
Lingvistic, termenul de «Zakat» înseamnă «o creştere». Aceasta se referă la faptul că Zakat-ul aduce o creştere asupra averii cuiva, care îi salvează de la sărăcie. Caritatea este o formă de răsplată din partea lui Allah Preaînaltul.

Dania reprezintă un anumit procentaj din avere pe care musulmanii mai bogaţi o oferă pentru fraţii şi surorile lor mai puţin bogaţi. Sunt anumite condiţii care trebuie respectate atunci când aceasta este oferită. Când face aceasta, musulmanul oferă banii de bună voie, ştiind că astfel respectă porunca lui Allah Preaînaltul.

Scopul acestei obligaţii este de a reînvia sprijinul mutual şi social printre musulmani, ca şi de a eradica sărăcia şi de a pune capăt pericolelor care rezultă din aceasta. Prin ea, inimile celor bogaţi sunt curăţate de lăcomie, iar inimile celor săraci sunt curăţate de sentimentele de ură şi gelozie pe care le pot simţi faţă de cei bogaţi. Ei îi văd pe cei mai bogaţi oferind din averea pe care Allah Preaînaltul le-a dat-o, având astfel grijă de nevoile lor şi cheltuind bani pentru ei.

4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)

Calendar lunar
Musulmanii folosesc calendarul lunar pentru a determina începutul şi sfârşitul fiecărei luni. Acesta este folosit, de asemenea, pentru a determina începutul unor ritualuri religioase (aşa cum sunt Postul sau Hajj-ul).

Este obligatoriu pentru fiecare musulman să postească o dată pe an, pe perioada întregii luni Ramadan. De la răsăritul şi până la apusul Soarelui, musulmanii trebuie să se abţină de la orice care poate strica Postul până atunci când îşi întrerup Postul, fie că este vorba de mâncare, apă sau dorinţe sexuale. Postul este un act de adorare în Islam, lucru certificat şi de celelalte religii existente înaintea Islamului.

Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:

O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă Postul [As-Siyam], aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră – Poate că veţi fi cu frică! [Coran, 2:183].

5. Pelerinajul la Mecca (Al-Hajj)

Pelerinii înconjurându Ka'aba
Pelerinii merg în jurul Ka’bei în timpul Pelerinajului. Moscheea sacră Al-Haram poate primi mai bine de două milioane de pelerini în acelaşi timp.

Hajj-ul este pelerinajul pe care musulmanii îl efectuează, mergând la Casa cea Sfântă a lui Allah (Ka’bah), pentru a îndeplini anumite ritualuri, în locuri şi momente specifice. Acest stâlp al Islamului este obligatoriu de îndeplinit o dată în viaţă pentru fiecare musulman, bărbat sau femeie, care este sănătos şi care a atins vârsta pubertăţii, dacă aceştia au capacităţile fizice şi financiare pentru a face acest lucru.

Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:

Este o datorie a oamenilor faţă de Allah [să împlinească] Pelerinajul (Hajj) la această Casă, dacă au mijloacele pentru aceasta. Cât despre aceia care tăgăduiesc, Allah nu are nevoie de aceste lumi. [Coran, 3:97].

Hajj-ul este reuniunea Islamică de cea mai mare amploare. Musulmanii din întreaga lume se adună în acelaşi loc şi în aceiaşi perioadă, rugându-se aceluiaşi Domn, purtând acelaşi tip de haine şi performând aceleaşi ritualuri. Nu există nicio diferenţă între bogaţi şi săraci, nobili şi oameni de rând, albi şi negri, arabi şi nearabi; cu toţii sun egali în faţa lui Allah, Atotputernicul. Nu există nicio diferenţă între ei, cu excepţia pietăţii (taqwa).

Hajj-ul este un eveniment care încurajează fraternitatea între toţi musulmanii, ca şi uniunea tuturor speranţelor şi sentimentelor lor.