Efectele Civilizaţiei Islamice asupra ştiinţei moderne

Persoanele care cercetează motivul pentru care ştiinţa şi tehnologia modernă au cunoscut un aşa de mare salt şi au avansat atât de mult în prezent, vor aproba cu siguranţă faptul că toate acestea se datorează Civilizaţiei Islamice, care a transmis şi a introdus un mare volum de cunoştinţe şi care a adus numeroşi învăţaţi.

C. H. Haskins a spus.

”Lucrul principal care rămâne este acela că arabii din Spania au fost principala sursă de cunoaştere, aducând o nouă formă de învăţare în Europa de Vest..

Ei sunt cei care au pus bazele ştiinţei, care au făcut ca civilizaţia modernă să avanseze. Oricine are curiozitatea de a cerceta Dicţionarul tehnic al termenilor aerospaţiali(William A. Hellen, Dicţionarul tehnic al termenilor aerospaţiali, prima ediţie) va conchide cu siguranţă că şaizeci la sută dintre stelele cunoscute au primit nume care provin din limba arabă.

Cărţile şi lucrările învăţaţilor musulmani timpurii au constituit textele de bază de care au beneficiat oamenii din Vest, mai ales europenii care au utilizat toate aceste lucrări în timpul Renaşterii. Multe dintre acestea au fost folosite în cadrul universităţilor.

12th Century Model of the Solar System
Această figură înfăţişează un model al sistemului solar din secolul al doisprezecelea, situat în prezent la Bagdad.

Marchizul de Dufferin şi Ava a spus.

”Europa este îndatorată într-o mare măsură ştiinţei, artei şi literaturii Islamice, care au scos-o din întunericul Evului Mediu.(Discursuri în India, Londra, 1890, p. 24.).

Astfel, cunoştinţele ştiinţifice din India, China sau lumea greacă au fost aduse la lumină de către învăţaţii musulmani care au tradus şi sintetizat lucrări, pe care le-au adus în centre universitare din lumea Islamică, de unde s-au răspândit în întreaga Europa de Vest.

Illuminating Europ's Dark Ages
Cunoştinţele ştiinţifice au apărut prima dată în India, China şi lumea elenă şi au fost aduse la lumină de către învăţaţii musulmani, fiind abia apoi traduse, sintetizate şi răspândite în diferite centre Islamice din lume, iar de aici s-au răspândit în întreaga Europă de Vest.

J. H. Denison a spus.

”În al cincilea şi al şaselea secol, lumea civilizată s-a aflat pe marginea haosului. Vechile culturi emoţionale, care au făcut ca civilizaţia să fie posibilă, din moment ce au oferit oamenilor un sentiment de unitate şi de respect pentru conducătorii lor, au fost distruse şi nimic adecvat nu a fost găsit pentru a le înlocui. Se părea că marea civilizaţie, care avusese nevoie de patru mii de ani pentru a se dezvolta, se afla pe marginea dezintegrării şi că întreaga omenire era pe punctul de a se întoarce la barbarism, unde fiecare trib şi sectă se întorcea una împotriva celeilalte, iar legea şi ordinea începuseră să piardă din putere. Noile sancţiuni create de către creştini nu făceau altceva decât să mărească gradul de dezintegrare şi distrugeau şi mai mult legea şi ordinea existente în lume. Era un timp plin de tragedie. Civilizaţia, asemenea unui copac gigant, al cărui frunziş a acoperit lumea şi ale cărui ramuri au dat naştere unor fructe de aur, reprezentate de ştiinţă, artă şi literatură, începuse să se clatine, putrezind la rădăcină. Întrebarea care se punea era următoarea: exista o altă cultură emoţională care să poată înlocui ceea ce existase şi care să aducă di.
Astrolabul: o unealtă deosebit de importantă pentru navigaţie inventată de către musulmani.
Astrolabul: o unealtă deosebit de importantă pentru navigaţie inventată de către musulmani.

nou omenirea pe calea unităţii şi care, astfel, să reuşească să salveze civilizaţia? În această atmosferă şi dintre aceşti oameni s-a născut acel bărbat minunat, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care avea să unească întreaga lume, de la est la sud…(Emoţia ca bază a civilizaţiei, Londra, 1928, pp. 265, 269).

Musulmanii au reuşit să avanseze în toate domeniile, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi ştiinţific şi intelectual. Vom menţiona în continuare câţiva învăţaţi musulmani remarcabili, care au excelat în toate aceste domenii pe care le-am amintit.

Al-Khawarizmi (780 - 850 e.n.) a fost un mare învăţat în domeniile matematicii, algebrei, logaritmilor şi geometriei. Cel mai probabil, este unul dintre cei mai mari matematicieni care a trăit vreodată. De fapt, a fost creatorul unor ramuri şi formule de bază ale matematicii. De asemenea, el a fost fondatorul algebrei.

Al-Biruni (973 - 1050 e.n.) a fost un mare învăţat, ocupând un loc de frunte în variate domenii. A scris lucruri care cuprind domenii precum astronomia, matematica, geografia, mecanica, farmacologia şi istoria. Al-Biruni a fost primul care a discutat faptul că Pământul se roteşte pe propria axă, cu şase sute de ani înainte ca Galileo Galilei să facă acest lucru.

Orientalistul german, E. Sachaou, a spus cu referire la Al-Biruni.

”A fost cel mai mare intelectual cunoscut în întreaga lume..

Ca musulmani, afirmăm, însă, că cel mai mare intelectual cunoscut vreodată a fost Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

În domeniile farmaceutice şi medicale, învăţaţii musulmanii au lăsat în urma lor cunoştinţe deosebite, care au ajutat la dezvoltarea medicinei moderne din zilele noastre. Printre aceştia, se află următorii învăţaţi.

Ibn Rushd (cca. 1126 - 1198 e.n.), care a fost filosof şi fizician spaniol, un maestru al filosofiei şi legislaţiei Islamice, matematicii şi medicinei.

Ibn An-Nafis (1213 - 1288 e.n.) a fost un medic, rămas faimos pentru că a fost prima persoană care a discutat despre circulaţia pulmonară a sângelui. El a descoperit date despre circulaţia sangvină, înainte cu câteva sute de ani ca englezul Harvey şi spaniolul Michael Servetus să facă acest lucru.

Ammar ibn Ali al-Mosili ibn Isa al-Kahhal a fost deosebit de cunoscut în domeniul oftalmologiei. El a inventat unelte deosebite utilizate în operaţii, aşa cum este ”seringa de injectare”, o seringă tubulară.

Al-Hasan ibn al-Haitham (965 - 1040 e.n.) a fost un mare matematician. A fost un pionier al opticii, ingineriei şi astronomiei. Conform lui Giambattista della Porta, Al-Hasan a fost primul care a explicat aparenta creştere a lunii şi a soarelui, atunci când se află la orizont. Cele şapte volume ale sale despre optică, numite Kitab al-Manadhir (Cartea opticii), este probabil cea mai veche carte care tratează metode ştiinţifice cu privire la acest subiect. El a folosit rezultatele experimentelor sale pentru a demonstra noţiunile teoretice.

Al-Mansuri şi Abu Bakr Ar-Razi au fost nişte medici inovatori şi versatili. Ei au adus o contribuţie fundamentală în domeniile medicinei şi filosofiei.

Muwaffaq Al-Baghdadi şi Abul-Qasim Az-Zahrawi au fost doi medici renumiţi în domeniul practicii dentare. Ei au scris cărţi cu referire la acest subiect, folosind imagini grăitoare cu obiectele utilizate în operaţiile chirurgicale, specificând şi modalităţile prin care se pot realiza acestea.

În ceea ce priveşte domeniile geografice şi geologice, au existat numeroşi învăţaţi, printre care îl menţionăm pe.

Anatomia ochiului – imagine preluată din cartea unui vechi medic musulma
Anatomia ochiului – imagine preluată din cartea unui vechi medic musulma.
Procesul unei extracţii medicinale – imagine preluată din cartea unui farmacist musulman
Procesul unei extracţii medicinale – imagine preluată din cartea unui farmacist musulman 6.
Circulaţia sangvină şi organele interne ale corpului uman. Este o imagine preluată dintr-o carte a unui vechi doctor musulman
Circulaţia sangvină şi organele interne ale corpului uman. Este o imagine preluată dintr-o carte a unui vechi doctor musulman.

Sharif al-Idrisi (1100 - 1165 e.n.) care a fost geograf, cartograf şi aventurier. El a fost inovator prin hărţile lumii pe care le-a realizat. De asemenea, el a inventat instrumente utilizate pentru navigare.

Astfel, putem observa că sunt numeroşi învăţaţi musulmani care au ocupat un loc deosebit în modernizarea civilizaţiei. Cei care vor să cunoască mai multe, pot citi acele cărţi care discută în principal despre această problematică. Un timp îndelungat, numeroase cărţi de ştiinţă ale musulmanilor au fost copiate şi plagiate şi în mod greşit atribuite altora.

Maiorul Arthur Glyn Leonard a spus(Islamul – Valoarea sa morală şi spirituală, Londra, 1927, pp.20 - 21.).

”Nu ar trebui oare ca noi, cei care considerăm acum că ne aflăm pe cele mai înalte trepte ale civilizaţiei şi culturii, să recunoaştem că, dacă nu ar fi existat o cultură şi civilizaţie aşa cum a fost splendida societate arabă, ca şi sistemul lor de o incredibilă viabilitate, Europa pe care o cunoaştem astăzi ar fi rămas încă scufundată în întunericul ignoranţei?.
Harta lumii – imagine preluată din cartea unui geograf musulma.
Harta lumii – imagine preluată din cartea unui geograf musulma.

Idealurile Civilizaţiei Islamice

Căutarea cunoaşterii este o îndatorire religioasă, iar Islamul îi încurajează pe musulmani să o caute continuu.

  • Învăţaţii musulmani din vechime îi încurajau pe oameni să caute ştiinţa, pentru că aceasta le creşte credinţa, aflându-se în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre, care utilizează ştiinţa pentru a slăbi credinţa oamenilor.
  • Învăţaţii musulmani din vechime se foloseau de ştiinţa lor pentru a îi ajuta pe oameni, în contrast cu învăţaţii nemusulmani din ziua de azi, care folosesc ştiinţa pentru finalităţi abuzive şi egoiste. Oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre au creat atomul şi bomba nucleară, ca şi alte arme de distrugere în masă, după care le-au interzis celorlalţi să deţină astfel de arme, tocmai pentru a putea controla şi exploata bogaţii acestei lumi.
  • Învăţaţii musulmani din vechime obişnuiau să răspândească şi să îi înveţe pe ceilalţi ceea ce ei cunoşteau, pentru ca întreaga omenire să poată beneficia de acestea, în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre care păstrează cunoştinţele acumulate doar pentru ei sau pentru propriile ţări, împiedicându-i pe ceilalţi să beneficieze de pe urma lor.
  • Învăţaţii musulmani din vechime îşi doreau să obţină Mila şi Răsplata lui Allah Preaînaltul, în contrast cu învăţaţii nemusulmani ai zilelor noastre, care se folosesc de cunoştinţele lor pentru a acumula bogăţii materiale.